Ce să faci acum! (semnale macro de urmărit)

Piețele reacționează: între optimismul macro și concentrarea excesivă pe tehnologie

Ultimele date macroeconomice din SUA trasează un peisaj dual: pe de o parte, veniturile personale, cheltuielile și cererile inițiale de șomaj confirmă un ritm de creștere economică robust; pe de altă parte, inflația continuă să rămână persistentă peste ținta de 2,0%, susținută de tarife vamale mai ridicate. Această combinație oferă Rezervei Federale pretextul ideal pentru a nu grăbi relaxarea monetară, preferând o atitudine de tip „wait-and-see” — un echilibru între datele pozitive privind activitatea și rigiditatea inflaționistă.

Această decuplare între expansiune economică și prețuri încăpățânat ridicate se reflectă și în comportamentul investitorilor. În piețele bursiere, paradigma s-a transformat. De la distribuție și teamă, am trecut la o nouă fază de acumulare, dar una extrem de selectivă.

Un exemplu notabil este oferit de analiza asupra NASDAQ Composite, unde doar 45% dintre companii se tranzacționează peste media mobilă de 20 de zile, în timp ce 41% se află peste media de 200 de zile. Cu alte cuvinte, doar o minoritate conduce avansul, în timp ce restul acțiunilor par să stea pe margine. Asta creează o iluzie de forță în indicii principali, în realitate susținută de un grup restrâns de acțiuni dominante. Bine, adevărul este că nu sunt puține aceste acțiuni..

Această concentrare excesivă în sectorul tehnologic este confirmată de un alt grafic-cheie: ponderea sectorului tech în S&P 500 a atins 33,6%, apropiindu-se de maximum istoric de 34,88% înregistrat în martie 2000 — momentul premergător colapsului dot-com (deși situația era foarte diferită atunci, nu se compară ca fundament). Totuși, se impune o întrebare esențială: suntem în fața unei revoluții tehnologice sustenabile sau a unei bule a marilor capitalizări?

Această întrebare capătă greutate în contextul în care indicele Russell 2000, reprezentativ pentru acțiunile small-cap, a rămas semnificativ în urmă. Din 2023, S&P 500 a surclasat Russell cu o medie de +3,5 puncte procentuale la fiecare 100 de zile, iar în ultimele 100 de zile diferența este de +2,3 puncte în favoarea marilor companii. Este o inversare brutală față de februarie 2021, când Russell depășise S&P cu peste 30 puncte procentuale, în plină bulă speculativă.

Când investim împreună?

În Registru Tranzacții, efectuez săptămânal investiții și tranzacții pe termen scurt-mediu. Strategiile de anul acesta sunt value investing, growth momentum investing și anumite speculații pe trend accelerat.

Am alocat $140.000 de la începutul lui 2025 în câteva acțiuni.

Accesează aici Registru Tranzacții să construim portofoliul!

Această rotație departe de small caps și reorientarea spre acțiuni mari și stabile reflectă nu doar apetitul pentru profitabilitate, ci și aversiunea la risc într-un mediu încă incert — în ciuda datelor macro aparent solide. OK, segmentul AI este dominant, dar discutăm de sume de bani imense angajate de marile companii spre investiții și potențial uriaș. Nu se compară cu situația slabă a companiilor mici care sunt speculative.

În acest peisaj polarizat, investitorii care au aplicat disciplina de a menține acțiunile câștigătoare, precum $GEV, $CLS sau $MSFT, au fost recompensați. Se observă clar puterea trendului ascendent în aceste acțiuni, toate atingând noi maxime istorice, susținute de volume crescute și media mobilă în pantă pozitivă. Aici intervine așa-numitul Disposition Effect — tendința de a vinde prea devreme acțiunile profitabile și de a păstra prea mult cele pierzătoare. În aceste cazuri, simplitatea disciplinei a învins impulsul emoțional.

Disposition Effect (în română ar putea fi: efectul de dispoziție, deși este un termen de specialitate din engleză) este un bias cognitiv frecvent întâlnit la investitori, care descrie tendința sistematică de a vinde prea repede acțiunile câștigătoare și de a păstra prea mult timp acțiunile pierzătoare. Deși la prima vedere poate părea o simplă eroare de execuție, în realitate este o manifestare profundă a emoțiilor umane în deciziile financiare.

Vreau să explic cum funcționează înainte să continuăm:

Aversiunea față de pierdere (loss aversion)
Investitorii resimt o pierdere ca fiind de 2–2,5 ori mai dureroasă decât bucuria unui câștig echivalent. Astfel, preferă să nu vândă o acțiune aflată în scădere, sperând că „își va reveni", doar pentru a evita materializarea pierderii.
Validarea prin câștig
Vânzarea rapidă a unei acțiuni care a crescut ușor oferă o recompensă emoțională: „am avut dreptate”. Este o formă subtilă de autosatisfacție, dar care sacrifică randamentele.
Presiune emoțională
A recunoaște că o investiție a fost greșită (vânzând-o pe pierdere) produce disconfort psihologic. Din această cauză, multe portofolii sunt pline de zombi: acțiuni fără viitor, păstrate doar din refuzul de a accepta o decizie greșită.

Să presupunem că un investitor cumpără două acțiuni:

Acțiunea A crește cu +20% în două luni.
Acțiunea B scade cu -15% în același interval.

Majoritatea investitorilor vor fi tentați să vândă acțiunea A pentru a încasa profitul și să păstreze acțiunea B, în speranța că va reveni. Paradoxul? Statistic, acțiunile care performează bine tind să continue să performeze bine (momentum), în timp ce cele care pierd valorează adesea și mai puțin în viitor — tocmai inversul a ceea ce face investitorul influențat de Disposition Effect. Ai văzut cum procedez în portofoliul meu din Registru Tranzacții: mizez mai mult pe câștigători și vând (chiar și cu randament mic) acțiunile care nu impresionează.

Un alt concept-cheie evidențiat în analize este cel al „neglijenței” ca semnal de oportunitate. Atunci când o acțiune este ignorată de piață o perioadă îndelungată, o surpriză pozitivă la raportarea rezultatelor poate produce o reevaluare bruscă, așa cum a fost cazul $CLS, care a înregistrat o explozie post-publicare. Totodată, companii precum Vertiv ($VRT) confirmă prin rezultate robuste (+35% creștere a vânzărilor și majorarea estimărilor pentru 2025) că cererea pentru infrastructură digitală rămâne solidă, chiar și într-un climat macro tensionat.

În paralel, și ETF-uri largi precum $QQQ (NASDAQ 100) ating noi maxime istoric, semnalând un apetit constant pentru acțiunile tech, în ciuda semnalelor de respirație limitată în configurația pieței. Această combinație — tehnologie dominantă, dar neuniform susținută — creează un paradox: indicii urcă, dar sentimentul rămâne precaut.

Această etapă de piață cere nu doar analiză tehnică sau macroeconomică, ci și maturitate decizională: capacitatea de a rămâne fidel strategiei într-un climat bipolar, de a evita vânzările premature și de a ignora sirenele exuberanței în acțiuni hiper-concentrate. În cele din urmă, randamentele vor favoriza nu pe cei mai rapizi, ci pe cei mai disciplinați.

🧵 Investițiile de calitate se nasc în incertitudine

Când piața pare instabilă și incertitudinea domină deciziile investitorilor, se conturează cele mai bune oportunități de alocare a capitalului.

👉 În Registru Tranzacții, analizez săptămânal unde se află ineficiențele pieței, posibilități de creștere, unde migrează capitalul inteligent și cum construiesc un portofoliu robust în fața volatilității.

La fiecare tranzacție, îți trimit un raport în care explic justificarea.

În vremuri marcate de volatilitate și complexitate, discernământul devine cel mai valoros capital. Această analiză nu își propune doar să informeze, ci să formeze — o gândire financiară lucidă, capabilă să deosebească zgomotul conjunctural de semnalele structurale. La Fox Land, cultivăm o viziune strategică, unde fiecare decizie de investiție este ancorată într-o înțelegere profundă a forțelor macroeconomice, politice și psihologice ce modelează piețele. Pentru cei care nu caută certitudini, ci claritate în mijlocul incertitudinii.