Cine face cu adevărat bani?

Dinamica capitalului într-o economie condusă de algoritmi: cum se rescrie harta puterii financiare în jurul AI, energiei și infrastructurii

Pentru investitorii care privesc piața dincolo de zgomotul zilnic al cotațiilor, ultimele săptămâni au fost un exercițiu clar de psihologie colectivă și redistribuire a capitalului. Am asistat la o corecție rapidă, interpretată inițial drept începutul unui declin profund, urmată de o revenire aproape chirurgicală a apetitului pentru risc — un tipar tipic fazelor avansate de ciclu, când volatilitatea nu mai semnalează fragilitate, ci realocare strategică.

Primul indiciu a venit din zona cripto: Bitcoin a recuperat pragul de $90.000, marcând o revenire de +12% față de minimum atins cu doar câteva zile înainte. În termeni practici, această mișcare ne transmite un mesaj clar: lichiditatea nu a părăsit ecosistemul financiar, ci a fost temporar retrasă, pentru a fi reinvestită la niveluri considerate mai atractive din punct de vedere al raportului risc–randament. În perioadele tensionate, capitalul nu „fuge”, ci își schimbă poziția și timpul de intrare. Această revenire a fost sincronizată aproape perfect cu dinamica indicilor bursieri americani. S&P 500 a depășit nivelul de 6.800 de puncte, aflându-se la mai puțin de 2% față de un nou maximum istoric, în timp ce Nasdaq și Dow Jones au înregistrat, la rândul lor, avansuri consistente. Practic vorbind, acesta este un exemplu clasic de rotație a capitalului: investitorii care au vândut în panică în zona minimelor sunt obligați ulterior să recumpere la prețuri mai ridicate — un fenomen cunoscut ca performance chasing, care alimentează fazele avansate ale unei reveniri.

Performance chasing este comportamentul tipic prin care investitorii tind să aloce capital către activele care au avut cele mai bune performanțe recente, nu pentru că fundamentele s-au îmbunătățit proporțional, ci din teama de a „rata oportunitatea” (fear of missing out). Practic vorbind, acest fenomen apare frecvent după o revenire rapidă a pieței, când cei care au vândut în panică sau au stat în afara pieței observă că prețurile urcă fără ei și reacționează prin cumpărare accelerată, adesea la niveluri mai ridicate și cu un raport risc–randament mai puțin favorabil. Această reacție emoțională transformă performanța trecută într-un criteriu de decizie prezumtiv pentru viitor, alimentând uneori supraevaluarea, volatilitatea și formarea de mini-bule locale în anumite sectoare sau active. Din perspectivă investițională matură, performance chasing este un simptom al comportamentului de turmă și, paradoxal, unul dintre motivele pentru care strategiile disciplinate de acumulare treptată și evaluare fundamentală pe termen lung obțin rezultate superioare.

Această mișcare nu a aparținut investitorilor de retail, ci marilor jucători instituționali. Fondurile speculative au înregistrat cea mai mare achiziție netă pe două zile de acțiuni americane din luna mai până în prezent, una dintre cele mai puternice intrări din ultimii doi ani. Structura acestor achiziții este extrem de relevantă:

56% din capital a fost direcționat către acțiuni individuale
44% către produse macro (futures pe indici și ETF-uri)
Sectorul dominant a fost Tehnologia Informației
Cele mai mari fluxuri s-au concentrat pe semiconductori, echipamente hardware și infrastructură de comunicații

Când investim împreună?

În Registru Tranzacții, efectuez săptămânal investiții și tranzacții pe termen scurt-mediu. Strategiile de anul acesta sunt value investing, growth momentum investing și anumite speculații pe trend accelerat.

Am o expunere de peste $500.000 în câteva acțiuni.

Am cumpărat acțiuni de $71.785 doar în octombrie.

Accesează aici Registru Tranzacții să construim portofoliul!

Cu alte cuvinte, investitorii instituționali nu pariază doar pe recuperarea generală a pieței, ci pe coloana vertebrală materială a inteligenței artificiale. Nu discutăm despre un entuziasm superficial, ci despre o mutare strategică spre acele industrii care susțin infrastructura noii economii.

Riscul – sau mai bine spus pofta pentru risc – este confirmat și de un alt indicator rar discutat în afara cercurilor profesioniste: activele aflate în ETF-uri cu levier (leveraged ETFs). Acestea au atins un nou record de aproximativ $239 mld. în T3 2025, marcând al doilea trimestru consecutiv de creștere, cu un plus cumulat de $77 mld.

Volumul s-a dublat față de începutul lui 2024
S-a triplat față de 2023
Investitorii caută expunere amplificată, nu protecție

Mai mult, aproximativ 60% din volumul zilnic al opțiunilor pe S&P 500 provine acum din opțiuni cu scadență în aceeași zi (ODTE – 0 Days to Expiration). Pentru investitorul educat, acest lucru sugerează două lucruri simultan:

Un apetit excepțional pentru tranzacționare „rapidă”
Un potențial de volatilitate ridicată pe termen scurt

Această combinație – levier ridicat + maturități extrem de scurte – caracterizează de obicei etapele finale ale unei faze de entuziasm, nu începutul unei crize.

Criticii susțin că ne aflăm într-o „bulă AI”, comparabilă cu episodul dot-com. Realitatea tehnică infirmă această analogie. În anii 2000, infrastructura de fibră optică funcționa la doar 7% din capacitate, pentru simplul motiv că oferta depășise cu mult cererea reală. Astăzi, în centrele de date ale companiilor precum MSFT, AMZN, GOOGL și META, clusterele de GPU dezvoltate de NVDA operează la aproximativ 80% din capacitate.

În anii 2000 → prea multă ofertă, prea puțină cerere
Astăzi → prea multă cerere, ofertă insuficientă

Aceasta este diferența fundamentală dintre o bulă speculativă și un ciclu structural de investiții.

Datele despre cheltuielile de capital întăresc această idee. Marile companii tehnologice și de infrastructură sunt pe o traiectorie care indică investiții de până la $600 mld. până în 2028. Aceste sume nu sunt alocate pentru marketing sau experiment, ci pentru construcția unora dintre cele mai mari proiecte industriale din istorie: centre de date, rețele energetice dedicate, infrastructură fizică adaptată calculului de mare putere.

Interesant este că principalul factor limitativ începe să se mute:

De la cipuri →
La energie și teren

Fiecare nou model de inteligență artificială presupune un consum de energie din ce în ce mai ridicat. Mai mult, un centru de date nu este o investiție unică, ci trebuie reînnoit la fiecare 3–4 ani, ceea ce creează o cerere recurentă, aproape imposibil de întrerupt în cazul unui progres tehnologic accelerat.

În acest sens, declarațiile conform cărora META este pregătită să investească $600 mld. în infrastructură AI nu sunt doar decizii de business, ci mutări de poziționare strategică într-o cursă globală pentru dominația platformei tehnologice viitoare. Dacă superinteligența va apărea mai devreme decȃt se anticipează, companiile insuficient pregătite vor deveni irelevante, indiferent de capitalul lor actual.

Pentru investitor, concluzia este următoarea: nu traversăm un episod de exuberanță irațională, ci un proces de redistribuire masivă a capitalului către infrastructura viitorului. Corecțiile pe termen scurt devin astfel simple ferestre tactice, nu semnale de alarmă structurală.

🧵 Investițiile de calitate se nasc în incertitudine

Când piața pare instabilă și incertitudinea domină deciziile investitorilor, se conturează cele mai bune oportunități de alocare a capitalului.

👉 În Registru Tranzacții, analizez săptămânal unde se află ineficiențele pieței, posibilități de creștere, unde migrează capitalul inteligent și cum construiesc un portofoliu robust în fața volatilității.

La fiecare tranzacție, îți trimit un raport în care explic justificarea.

În vremuri marcate de volatilitate și complexitate, discernământul devine cel mai valoros capital. Această analiză nu își propune doar să informeze, ci să formeze — o gândire financiară lucidă, capabilă să deosebească zgomotul conjunctural de semnalele structurale. La Fox Land, cultivăm o viziune strategică, unde fiecare decizie de investiție este ancorată într-o înțelegere profundă a forțelor macroeconomice, politice și psihologice ce modelează piețele. Pentru cei care nu caută certitudini, ci claritate în mijlocul incertitudinii.