Eroziunea Puterii de Cumpărare: Devalorizarea Dolarului și Implicațiile asupra Averii Generaționale

💵 Puterea de Cumpărare a Dolarului – Devalorizare Seculară

Cât mai valorează astăzi un dolar? Mai nimic.. un dolar american în 1913 avea aceeași putere de cumpărare ca $26 în 2020.

De-a lungul deceniilor, valoarea sa a scăzut treptat din cauza inflației, expansiunii monetare și schimbărilor în politica fiscală, cu repere majore precum instaurarea Fed, convertibilitatea aurului și introducerea QE (quantitative easing). Acestea nu sunt doar evenimente istorice, ci părți ale unui proces continuu de devalorizare care au afectat grav averea generațională.

🤔 Poate dolarul să rămână o ancoră de valoare într-o lume marcată de inflație structurală? Toți se bazează pe dolarul american, iar majoritatea tranzacțiilor internaționale în mărfuri sunt în dolar american, de asemenea forexul e dominat de dolar american și contractele futures. Bursa Americii e cea mai dominantă - deci dolar american. Însă dolarul a pierdut din puterea de cumpărarea constant, aceeași hârtie cumpără mai puțin și mai puțin..și mai nimic astăzi. Cum îți protejezi capitalul într-un astfel de mediu? Protejarea puterii reale de cumpărare nu înseamnă doar randamente, ci și o strategie care ține cont de acest declin secular. Pentru că te gândești la următorii 10-15 ani, crezi că trendul se schimbă? Din contră, devalorizarea se va accelera..

💡 Deși mulți vorbesc despre o prăbușire iminentă a economiei, nu vedem o explozie spectaculoasă, ci un declin lent și paralizant al accesibilității economice. Este destrămarea unei promisiuni comune între cetățeni și stat – o ruptură care, dacă nu este reparată, va avea consecințe catastrofale cu impact internațional. Da.. și în România!

💹 Mișcarea Cererii – Mecanica Inflaționistă Inevitabilă

Vreau să înțelegem mai bine următorul proces economic. Pentru că trebuie să ne reamintim de ce investim și în ce context economic o facem. Graficul ilustrează cum o creștere a cererii agregate mută curba cererii spre dreapta, determinând un punct de echilibru mai înalt (de la E la E′), ceea ce duce la o creștere a prețurilor (P la P′) și a cantității cerute (Q la Q′). Este economie de baza, dar iată importanța..

📈 Când cererea nominală este stimulată de expansiunea masei monetare, stimulente fiscale sau creșterea veniturilor, se generează o presiune ascendentă asupra prețurilor. Dacă oferta nu se ajustează, inflația apare inevitabil.

💡 Fed-ul poate influența inflația prin „tipărirea de bani” și asta a făcut constant..a printat bani masiv! Dacă masa monetară se dublează, iar cererea rămâne constantă, prețurile vor crește.

Imaginează-ți că 100 de persoane au câte $1 și există doar 50 de banane. Dacă fiecare primește încă $2, adică masa monetară crește la $300, dar numărul de banane rămâne la 50, atunci prețul unei banane ar putea urca la $4 sau chiar mai mult, din cauza cererii crescute și a concurenței pentru un bun rar. E clar că jumate (cel puțin) nu primesc.

O să explic pe scurt de ce funcționează așa din punct de vedere economic: Inițial, totalul de bani în circulație: 100 persoane × $1 = $100, banane disponibile: 50, presupunem că cererea este mare (toți vor o banană), prețul mediu: $100 ÷ 50 = $2/banană. După ce fiecare persoană primește încă $2: total bani: 100 × ($1 + $2) = $300, același număr de banane: 50, puterea de cumpărare crește → cerere mai mare → competiție → prețurile urcă, prețul poate ajunge la $300 ÷ 50 = $6/banană. Deci chiar mai mult de $4, dacă toată lumea e dispusă să liciteze. Când crește cantitatea banilor din economie, dar cantitatea de bunuri rămâne aceeași, valoarea banilor scade și prețurile urcă. Asta e inflația explicată simplu.

Poate te întrebi. Dar cum ajunge prețul prin licitație la $6/banană, dacă fiecare are maximum $3. Aceea este o medie teoretică, în realitate, se negociază sau (în trecut) era conflict/constrângere și o parte din piață era exclusă. Oare nu este și astăzi la fel? NU. Pentru ca fiecare să aibă o resursă similară și să concureze doar pentru un bun este o ipoteză socialistă teoretică. Dacă într-o economie există $100 în circulație și doar 50 de banane, prețul de echilibru nu poate depăși $1/banană dacă fiecare agent economic are doar $1. Însă, dacă masa monetară crește la $300, iar oferta rămâne constantă, iar fiecare agent are acum $3, prețul de echilibru poate urca, prin competiție, la niveluri semnificativ mai mari – chiar $6/banană, dacă cererea este inelastică. Astfel, o creștere artificială a masei monetare, nesusținută de o creștere a ofertei de bunuri, duce inevitabil la presiuni inflaționiste.

Problema este că banii respectivi au fost introduși artificial în economie, nu au fost câștigați organic, pe meritocrație dintr-un sistem productiv care să crească acum sau mai târziu și cantitatea de bunuri în economie. Dar poate o să zici..okay cresc prețurile - însă am și mai mulți bani, acum am mai mulți dolari, chiar dacă aceeași banană e mai scumpă. Asta a fost în exemplul nostru unde distribuția este simetrică, însă în realitate nu toți actorii economici primesc aceeași bani, ci unele persoane primesc mai mult decât altele..de aceea există divergența masivă între clase astăzi.

🔸 Când fiecare are doar $1 și bananele costă $2 → nimeni nu cumpără. Piața scade prețul sau se negociază (potențial conflict).
🔸 Când sunt mai mulți bani în sistem → prețul urcă, nu toți cumpără → inflație + inegalitate. În trecut, cei mai puternici (fizic) dominau, acum cei care au influență monetară și legături cu statul domină.
🔸 Prețul e rezultatul dintre dorință (cerere) și posibilitate (putere de cumpărare). Prețul funcționează doar când unii pot plăti mai mult decât alții. Când toți au aceleași resurse și cererea e mai mare decât oferta, piața nu mai poate funcționa eficient doar prin preț → apar alte forme de selecție.

🔄 Aceasta este dinamica care explică de ce s-au scumpit produsele, precum hârtia igienică în pandemie – cerere mai mare, ofertă fixă sau mai mică. Îți mai aduci aminte? Efectele „tipăririi de bani” sunt subtile, dar puternice. Însă există o soluție..deținerea de active inflaționiste cu beta mai ridicat, care se apreciază chiar mai repede decât inflația.

💰 Agregatul M2 – Expansiune Monetară Fără Precedent

Oare au intrat bani suplimentari în economie? Privește cu proprii ochi..

Graficul arată creșterea aproape verticală a masei monetare M2 din 2020, urmată de o corecție istorică rar întâlnită. Expansiunea recentă de peste $6.000 mld. a fost cauzată de intervenția masivă a Fed în timpul pandemiei, iar retragerea recentă reflectă eforturile Fed de a combate inflația prin drenaj de lichiditate.

🤔 Poate sistemul să reziste unei scăderi structurale a masei monetare fără un „accident” sistemic? Într-un sistem dependent de lichiditate, consumul, creditul și activele financiare sunt extrem de sensibile.

💡 Au injectat bani în economie prin diverse cheltuieli financiare: războaiele din Irak și Afganistan, criza financiară din 2008-2009, relaxarea cantitativă (2008-2020) și stimulentele din pandemie. Toate acestea au fost finanțate prin datorie, bani artificiali, fără productivitate suplimentară - adică nu au venit pe urma producției.

📉 Deflația este considerată un risc major, deoarece creșterea valorii reale a datoriei ar face rambursarea mai dificilă. Inflația ajută la erodarea valorii datoriilor și la menținerea sistemului în mișcare.

💡 Dacă astăzi ai o datorie de $10.000, aceasta echivalează cu aproximativ $38.000 ajustat cu inflația față de 1980. Cursul continuu dintre datorie, inflație și încrederea în moneda fiat definește funcționarea economiei noastre. Poate te întrebi dacă e real..DA!

📊 Explozia Cheltuielilor Guvernamentale – Ecuația Fiscală

În 2020, guvernul american a cheltuit $5,63 trilioane, în timp ce veniturile au fost doar $2,82 trilioane, generând un deficit bugetar record de $2,81 trilioane. Este acesta un semn al unei schimbări permanente în politica fiscală?

💡 Această ruptură nu a fost doar un răspuns la criza sanitară, ci o tranziție spre un regim fiscal în care statul joacă un rol mai intervenționist în economie.

🤔 Cum se va finanța acest dezechilibru? Prin datorii sau emisiune monetară? Care este costul de oportunitate al acestui model fiscal și cum vor afecta riscurile investiționale într-un mediu în care statul concurează cu sectorul privat pentru capital?

🏦 Plafonul Datoriei SUA – O Cursă Asimptotică..dar reală

În 2023, datoria guvernamentală a SUA a depășit $31,4 trilioane, iar raportul datorie/PIB a ajuns la 129%. Este această traiectorie ascendentă un semn al unei îndatorări insuportabile?

🤔 Deși plafonul datoriei este frecvent suspendat și renegociat politic, realitatea economică rămâne clară: guvernul SUA se îndreaptă spre un nivel de îndatorare nesustenabil, fără susținere din creșterea economică reală. Au început să vândă carduri de aur pentru cetățenie!

💡 La ce prag piețele vor începe să penalizeze această dinamică prin dobânzi mai mari sau repoziționări valutare? Dacă dolarul pierde credibilitatea ca activ de rezervă, cum va fi rescrisă arhitectura financiară globală?

🏠 Accesibilitatea Locuințelor – O Eroziune Structurală a Clasei de Mijloc

În 1960, 68 din 100 de americani își permiteau o locuință. În 2020, acest număr a scăzut la doar 43 din 100. Este aceasta doar o fluctuație ciclică sau o schimbare fundamentală a paradigmei? De unde vine asimetria? Nu pledăm pentru socialism, evident. Însă în acest capitalism, există o divergență ce se accentuează în productivitatea americanilor? Adică sunt anumiți americani mult mai productivi ca ceilalți? În caz afirmativ, care e justificarea? Nu s-au specializat?

💡 Scăderea accesibilității imobiliare reflectă un dezechilibru între venituri reale și prețurile activelor, semnalând o posibilă plafonare a cererii. Pentru politicieni, aceasta poate deveni o sursă de presiune socială. Inflația constantă îi determină pe oameni să caute alternative pentru a păstra valoarea banilor. Când banii din contul bancar își pierd puterea de cumpărare, proprietățile, terenurile și acțiunile devin refugii pentru conservarea averii. De aceea aurul și imobiliarele sunt la vârf istoric deși ratele de dobândă sunt foarte ridicate..

📊 Astfel, proprietățile se apreciază adesea mai rapid decât inflația, oferind nu doar protecție, ci și randamente. Totuși, 49% dintre gospodării nu își permit o locuință de $250.000, iar inflația adâncește distanța între muncă și accesul la proprietate.

💸 Divergența dintre Inflație și Venituri Reale – O Eroziune Invizibilă a Puterii de Cumpărare

Deși veniturile medii pe oră au crescut cu aproape 23% din decembrie 2019, creșterea ajustată la inflație a fost aproape nulă. Veniturile reale au stagnat sau chiar au scăzut în termeni de putere de cumpărare. Cum poate economia susține evaluări record pe burse când consumatorul mediu devine mai sărac?

💡 Această decuplare între câștiguri nominale și realitatea economică este esențială pentru investitori care analizează cererea agregată și sustenabilitatea creșterii.

🏘️ Instituțiile, cu mult mai mult capital decât indivizii, pot licita mult peste prețurile pieței imobiliare, excluzând astfel clasa de mijloc din visul proprietății. Este aceasta o problemă economică sau una socială cu potențial sistemic? Chiar și salariile nominale, care au crescut cu 19,2% între noiembrie 2020 și septembrie 2024, nu au ținut pasul cu inflația de 20,6%. Asta înseamnă că salariile reale sunt cu 1,1% mai mici decât acum patru ani. În plus, dolarul a pierdut 25% din puterea de cumpărare de la începutul anului 2020.

💡 Așadar, chiar dacă cifrele salariale arată o creștere, viața de zi cu zi devine mai scumpă, iar puterea reală de cumpărare continuă să scadă. Aceasta este una dintre cele mai subtile și periculoase forme de regres economic – lentă, dar constantă.

Între timp se creează o nouă avere - prin noua revoluție industrială. Soluția este să deținem activele viitorului, achiziționate astăzi..

CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, afirmă că piața a înțeles complet greșit DeepSeek R1. Potrivit lui Huang, cererea pentru putere de procesare rămâne „extrem de ridicată”, iar AI-ul cu capacități de raționament duce la o creștere accelerată a nevoii de resurse computaționale.

🔍 Analiza Tehnică a NVIDIA – „Death Cross”

Privind graficul zilnic al NVIDIA, observăm o volatilitate interesantă în evoluția prețului acțiunii. După o apreciere semnificativă până la $149,77, prețul s-a corectat până la $118,53, unde găsim o zonă de rezistență și suport clară. Prețul de $130,00, un punct cheie pe grafic, reprezintă o fluctuație importantă între mai și septembrie 2024, cu o mișcare descendentă din august 2024. Media mobilă pe 50 de zile (MA50), situată la $127,39, indică o tendință descendentă pe termen scurt, întrucât prețul se află acum sub această valoare. RSI-ul (47,22) sugerează o stare neutră, fără semnale clare de supra-cumpărare sau supravânzare. Volumul de tranzacționare de 248 milioane de acțiuni ne arată un interes constant al pieței. Întrebarea este: va reuși prețul să se stabilizeze sau va continua să scadă? În plus, având în vedere acest context, un „Death Cross” pe graficul tehnic ar putea sugera o continuare a scăderii. Ce va decide traiectoria prețului în următoarele săptămâni? Ei bine, nu contează.. în noua revoluție industrială, Nvidia este liderul și baza piramidei pe care infrastructura se construiește.

În vremuri marcate de volatilitate și complexitate, discernământul devine cel mai valoros capital. Această analiză nu își propune doar să informeze, ci să formeze — o gândire financiară lucidă, capabilă să deosebească zgomotul conjunctural de semnalele structurale. La Fox Land, cultivăm o viziune strategică, unde fiecare decizie de investiție este ancorată într-o înțelegere profundă a forțelor macroeconomice, politice și psihologice ce modelează piețele. Pentru cei care nu caută certitudini, ci claritate în mijlocul incertitudinii.