Bitcoin, criza dolarului și impulsul instituțional: un nou ciclu de refugiu monetar?
În ultimele trei luni, piața crypto a adăugat peste 1,2 trilioane de dolari în capitalizare — o mișcare de o magnitudine rar întâlnită, chiar și în această industrie volatilă. Punctul de inflexiune? 9 aprilie, ziua în care președintele Trump a anunțat suspendarea tarifelor vamale reciproce pentru 90 de zile. Din acel moment, graficul capitalizării totale pare să urmeze o traiectorie aproape liniar-ascendentă, apropiindu-se de 4 trilioane de dolari. Este un semnal de reconfigurare monetară sau o reacție de piață la o recalibrare geopolitică majoră?
Această creștere nu este un simplu reflex speculativ. Divergența clară între indicele dolarului american (DXY), aflat în depreciere cu -9,7%, și ascensiunea verticală a Bitcoin (+26,7% YTD), relevă o repoziționare structurală a capitalurilor. Dolarul — afectat de un mix de inflație persistentă, dobânzi în creștere și dezechilibre fiscale severe (deficitul SUA din luna mai a atins un record de 316 miliarde de dolari) — pierde din statutul său de „ancoră monetară absolută”, în timp ce Bitcoin preia, într-un mod aproape ironic, rolul de refugiu „credibil” pentru capitalul instituțional.
Traiectoria Bitcoin pare să fi intrat într-o fază de criză accelerată: de la aproximativ 76.000 de dolari, acesta a crescut la peste 120.000 de dolari, cu un salt de 15.000 de dolari doar în ultima săptămână, odată cu adoptarea „Big Beautiful Bill” în Camera Reprezentanților pe 3 iulie. Această legislație a fost percepută de piețe ca un catalizator fiscal cu impact imediat, mai ales în contextul unui climat de lichiditate tensionat.
.jpg)
Când investim împreună?
În Registru Tranzacții, efectuez săptămânal investiții și tranzacții pe termen scurt-mediu. Strategiile de anul acesta sunt value investing, growth momentum investing și anumite speculații pe trend accelerat.
Am alocat $130.000 de la începutul lui 2025 în câteva acțiuni.
Accesează aici Registru Tranzacții să construim portofoliul!
Comparând performanța pe termen lung, observăm o diferență istorică între Bitcoin și aur: în ultimii 2 ani, Bitcoin a crescut cu +643%, în timp ce aurul, deși și el pe un trend ascendent, a avansat cu doar +90,9%. Deși ambele sunt văzute ca active de protecție, comportamentul lor recent indică o repoziționare clară a capitalului instituțional în favoarea activelor digitale, în special în condițiile unei volatilități politice și monetare accentuate.
Un alt indicator al participării instituționale masive vine din zona ETF-urilor. ETF-ul Bitcoin IBIT a atins pragul de 76 miliarde de dolari în active administrate în mai puțin de 350 de zile, o performanță fără precedent. Spre comparație, cel mai mare ETF de aur, GLD, a avut nevoie de peste 15 ani (1.691 zile) pentru a atinge aceeași valoare. Acest contrast accentuează graba cu care capitalul sofisticat caută expunere la active „necorelate”, într-un mediu macro ce pare să se fragmenteze.
Nu doar criptomonedele în sine, ci întreg ecosistemul derivat a fost angrenat în acest nou bull market: COIN, MSTR, alături de minerii digitali (CIFR, IREN, MARA, CLSK, SBET, BTCS) au înregistrat mișcări semnificative, reflectând un apetit crescut pentru risc în sectorul tech alternativ. Totodată, piețele tradiționale continuă să atingă maxime noi — atât S&P 500 (SPX) cât și NASDAQ-100 (QQQ), în timp ce investitorii încep să migreze către sectoare mai puțin favorizate anterior: bănci regionale (KRE), energie verde (TAN), biotech (XBI) și aerospațial/defensiv (AVAV, RKLB, ASTS, UMAC).
Această dinamică indică o lărgire a bazei de participare la trendul ascendent și sugerează că investitorii nu mai privesc Bitcoin doar ca pe un activ speculativ, ci ca pe un element strategic într-un portofoliu anti-fragil. Piața, în esența ei, nu doar reacționează la politici sau la inflație, ci anticipează regimuri monetare alternative. Iar în acest moment, tot mai mulți investitori par să mizeze că Bitcoin nu mai este o alternativă, ci devine parte din noua normalitate.