Powell: incertitudinea domină

În conferința de presă de astăzi seară (7 mai), președintele Fed, Jerome Powell, a oferit o imagine clară a unei bănci centrale profund conștiente de limitele sale de predicție și de incertitudinea extremă care caracterizează peisajul economic actual. Întrebat direct dacă este oportun ca Fed-ul să reducă dobânzile în orice formă în 2025, Powell a evitat un răspuns tranșant, afirmând: „Există cazuri în care ar fi potrivit să reducem ratele, există cazuri în care nu ar fi.” Această formulare echivocă semnalează că Fed-ul nu exclude un scenariu cu 0 reduceri de dobândă, menținând toate opțiunile deschise într-un context volatil.

Dintr-o perspectivă instituțională, poziția Fed-ului reflectă o strategie de prudență absolută: „wait and see” a fost repetat de șase ori în primele 12 minute ale conferinței. Powell a reiterat că banca centrală „nu este în grabă să ajusteze ratele” și că „există atât de multe necunoscute încât ne aflăm într-o poziție bună de a aștepta”. Printre necunoscutele invocate se numără noile tarife impuse de administrația Trump, care, potrivit Fed, sunt „semnificativ mai mari decât se așteptau” și au un impact direct asupra anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. El a subliniat că volatilitatea neobișnuită a comerțului internațional a complicat măsurarea PIB-ului, afectând acuratețea diagnosticului macroeconomic. În același timp, a remarcat o creștere vizibilă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, alimentate în principal de tarifele comerciale recente, care s-au dovedit a fi considerabil mai mari decât așteptările inițiale. Powell a avertizat că evitarea unei presiuni inflaționiste suplimentare va depinde critic de dimensiunea și calendarul implementării acestor tarife. În acest context, Fed-ul consideră că există suficient „timp de așteptare” înainte de a ajusta politica monetară, preferând să observe evoluția datelor. În plus, sondajele recente indică faptul că percepțiile inflaționiste ale actorilor economici sunt puternic influențate de politica tarifară, ceea ce adaugă un strat suplimentar de complexitate în calibrul decizional al băncii centrale.

Declarațiile au fost însoțite de o reacție negativă a pieței: S&P 500 a coborât sub pragul de 5600, anulând complet câștigurile înregistrate după anunțul reluării negocierilor comerciale dintre SUA și China. Președintele Trump, la rândul său, a accentuat că nu dorește „prea multe excepții tarifare”, sporind incertitudinea.

Fed-ul se confruntă acum cu o dilemă clasică în cadrul mandatului său dual: atât inflația cât și șomajul dau semne de accelerare, iar instituția a decis să nu anticipeze care dintre cele două va deveni dominantă. În acest sens, menținerea ratei fondurilor federale la 4,25%–4,50% pentru a treia ședință consecutivă este un semnal clar că politica monetară rămâne reactivă, nu proactivă.

Cu alte cuvinte, Powell și echipa sa aleg deliberat să nu gândească în termeni de reduceri, ci în termeni de echilibru precar între două riscuri majore. Iar în mijlocul acestui echilibru, tensiunile comerciale redevin principalul canal de transmisie a inflației.

🔎 Ce înseamnă acest lucru pentru investitori?
Trăim un moment în care Fed-ul nu mai oferă „forward guidance”, ci doar o invitație la observație atentă. Investitorii trebuie să înțeleagă că următoarea mișcare de dobândă nu va fi dictată de model, ci de șoc – fie inflaționist, fie recesionar sau...stagflaționist.

Am efectuat tranzacții foarte importante perioada aceasta în Registru Tranzacții. Accesează portofoliul meu aici.

În vremuri marcate de volatilitate și complexitate, discernământul devine cel mai valoros capital. Această analiză nu își propune doar să informeze, ci să formeze — o gândire financiară lucidă, capabilă să deosebească zgomotul conjunctural de semnalele structurale. La Fox Land, cultivăm o viziune strategică, unde fiecare decizie de investiție este ancorată într-o înțelegere profundă a forțelor macroeconomice, politice și psihologice ce modelează piețele. Pentru cei care nu caută certitudini, ci claritate în mijlocul incertitudinii.