Unde migrează banii masiv..

Inteligența artificială ca șoc structural de productivitate: de ce economia „rezistă”, piața muncii se contractă, iar capitalul se concentrează agresiv în infrastructură

Pentru un investitor atent la mecanismele profunde ale economiei, datele recente din SUA pot părea contradictorii la prima vedere: numărul locurilor de muncă disponibile scade rapid, însă economia continuă să performeze solid, fără semne clasice de recesiune. Această disonanță nu este un accident statistic și nici rezultatul unui ciclu macroeconomic atipic, ci expresia unei schimbări structurale majore, comparabile ca importanță cu electrificarea sau automatizarea industrială: șocul de productivitate generat de inteligența artificială.

1. Productivitate istorică: mai mult output, cu mai puțin input

Datele privind crearea de website-uri, aplicații mobile (iOS) și volumul de cod publicat pe GitHub arată o accelerare clară și sincronizată a producției digitale începând cu 2023–2024. Aceasta nu este o simplă creștere ciclică, ci un salt de regim. Ce se întâmplă, concret?

Un număr mai mic de ingineri poate livra mai mult software, într-un timp mult mai scurt.
AI-ul nu înlocuiește doar sarcini repetitive, ci amplifică capacitatea cognitivă și operațională a muncii calificate.
Rezultatul este o creștere a outputului economic marginal, fără o creștere proporțională a cererii de forță de muncă.

Pentru investitori, aceasta explică de ce indicatorii de piață a muncii se deteriorează, în timp ce PIB-ul, profiturile corporative și fluxurile de numerar rămân robuste. Este o economie care produce mai mult cu mai puțini oameni — un fenomen profund deflaționist pe termen lung pentru costuri, dar extrem de favorabil capitalului.

Important de subliniat: randamentele AI sunt, deocamdată, foarte concentrate. Ele apar aproape exclusiv în:

IT,
software,
infrastructură digitală,
cloud,
semiconductori.

La nivelul economiei largi, efectele există, dar sunt încă în fază incipientă. Așadar, investitorul trebuie să distingă între difuzia lentă a beneficiilor și concentrarea rapidă a profiturilor.

2. Bitcoin vs. economie: o comparație importantă..

Un exemplu relevant pentru înțelegerea fluxurilor de capital este Bitcoin. Deși BTC a crescut cu aproximativ +46,3% în ultimii 5 ani, a subperformat S&P 500 cu ~32% în aceeași perioadă.

De ce este acest lucru important?

Penetrarea globală a BTC este de doar ~4%.
Scenariile de $500.000/BTC presupun realocări masive ale capitalului global (doar 1% din activele globale), dar acestea sunt procese generaționale, nu cicluri investiționale scurte.
În plus, durabilitatea protocolului BTC va fi testată de AI și calculul cuantic, un risc tehnologic real, adesea ignorat în narațiunile speculative.

Pentru investitor, lecția este clară: capitalul migrează mai întâi către infrastructura productivă care generează fluxuri de numerar, nu către instrumente cu adopție lentă și incertitudine tehnologică pe termen foarte lung. Exact aici se poziționează AI-ul astăzi.

Când investim împreună?

În Registru Tranzacții, efectuez săptămânal investiții și tranzacții pe termen scurt-mediu. Strategiile de anul acesta sunt value investing, growth momentum investing și anumite speculații pe trend accelerat.

Accesează portofoliul meu de peste $600.000.

Am investit $50.797 din ianuarie în câteva acțiuni.

Accesează aici portofoliul meu!

3. Șocul de capex: începutul unei curse globale pentru putere

Ceea ce diferențiază actualul ciclu AI de episoadele speculative din trecut este magnitudinea și sincronizarea investițiilor de capital (capex). Nu vorbim de optimism, ci de necesitate strategică.

Între 2025 și 2026, estimările de capex indică un salt istoric:

GOOGL: de la $91–93 mld. la $175–185 mld.
AMZN: de la $125 mld. la aproximativ $200 mld.
MSFT: de la $110 mld. la $150 mld.
META: de la $72 mld. la $115–135 mld.
TSLA: de la $8,5 mld. la peste $20 mld.

Acesta este un șoc de investiții din partea tech, nu o ajustare marginală. Practic, asistăm la o cursă a înarmării digitale între:

hyperscaleri,
state,
ecosisteme tehnologice rivale.

Declarația lui Jensen Huang — „GPU-urile vândute acum șase ani cresc în preț” — este esențială pentru investitori. Ea semnalează:

dispariția temporară a riscului clasic de depreciere accelerată a hardware-ului;
o cerere structural excedentară pentru putere de calcul;
o schimbare rară de regim în care activele tehnologice devin reutilizabile și apreciabile.

4. De ce Google este exemplul pentru acest ciclu

Alphabet (GOOGL) oferă probabil cea mai clară demonstrație a modului în care capitalul inteligent abordează acest ciclu:

~$132 mld. profit net anual, cel mai mare din lume.
~$165–180 mld. cash flow operațional.
Capex-ul aici este finanțat integral din fluxuri interne, nu doar din datorie sau diluare, precum multe companii procedează..

Aceasta permite Google să construiască:

cea mai mare amprentă TPU (Tensor Processing Unit) din lume,
infrastructură proprie (TPU v7e, v8e),
un ecosistem AI complet integrat (Gemini, GCP, centre de date).

Spre deosebire de companii care „ard capital” pentru a rămâne relevante, Google joacă un joc strategic pe termen lung — un joc pe care doar cele mai profitabile companii de pe planetă și-l pot permite.

5. Lanțul valoric AI: unde se materializează profiturile

Pentru investitor, întrebarea-cheie nu este „cine folosește AI?”, ci cine încasează capex-ul. Urmărind fluxul banilor, beneficiarii principali:

Design & ASIC

AVGO (TPU Google, MTIA Meta)
MediaTek
TSM (foundry-ul fără de care „nu poți construi nimic”)

Memorie

SK Hynix
Samsung
Micron

Rețelistică, fotonică, energie

ANET
LITE
COHR
VRT

Training AI

NVDA

Un caz extrem de relevant este MediaTek, care a câștigat design-ul pentru TPUs Google (v7e și v8e), vizând 10–15% din piața globală de ASIC pentru centre de date, estimată la ~$50 mld.. Având în vedere capex-ul actual al Google ($175–185 mld.), aceste proiecții încep să fie validate empiric, nu doar teoretic.

Există și beneficiari „ascunși” în fiecare buildout (ex.: AAOI–MSFT, POET–MRVL, LITE–GOOGL), însă istoria piețelor arată că, în fazele de investiții masive, expunerile evidente — memorie și foundry — tind să livreze cele mai consistente randamente ajustate la risc.

6. Lecția: infrastructura bate cosmetizarea financiară

Comparativ, companii care prioritizează buyback-uri pe termen scurt în detrimentul investițiilor structurale (ex.: PYPL, cu încă $6 mld. buyback și acțiune în declin cu ~20%) oferă o lecție clară: piața penalizează lipsa de viziune, chiar dacă recompensează temporar disciplina financiară. Mulți vor ”value” ”value”, pentru ce? Multiplii de astăzi nu spun nimic dacă companiile nu vor face parte din viitor.

În schimb:

META a estimat +30% creștere an/an.
GOOGL a estimat +48% creștere GCP, adopție explozivă Gemini.
Hyperscalerii au depășit toate așteptările privind capex-ul.

Semnalul dominant este unul singur: AI buildout-ul accelerează și este finanțat de cele mai profitabile companii din lume.

Pentru un investitor care privește dincolo de zgomotul macro și de șocurile de lichiditate pe termen scurt, această etapă reprezintă o reconfigurare profundă a arhitecturii economice globale — una în care productivitatea, capitalul și puterea de calcul converg. În acest context, urmăresc constant fluxurile structurale și poziționarea mea în lanțul valoric. Investesc sume semnificative perioada aceasta.

🧵 Investițiile de calitate se nasc în incertitudine

Când piața pare instabilă și incertitudinea domină deciziile investitorilor, se conturează cele mai bune oportunități de alocare a capitalului.

👉 În Registru Tranzacții, analizez săptămânal unde se află ineficiențele pieței, posibilități de creștere, unde migrează capitalul inteligent și cum construiesc un portofoliu robust în fața volatilității.

La fiecare tranzacție, îți trimit un raport în care explic justificarea.

În vremuri marcate de volatilitate și complexitate, discernământul devine cel mai valoros capital. Această analiză nu își propune doar să informeze, ci să formeze — o gândire financiară lucidă, capabilă să deosebească zgomotul conjunctural de semnalele structurale. La Fox Land, cultivăm o viziune strategică, unde fiecare decizie de investiție este ancorată într-o înțelegere profundă a forțelor macroeconomice, politice și psihologice ce modelează piețele. Pentru cei care nu caută certitudini, ci claritate în mijlocul incertitudinii.